Instrumente juridice comunitare

REZUMAT:

Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 reprezintă nu numai finalizarea procesului de integrare în structurile euro-atlantice ci implică, de asemenea, numeroase modificări instituţionale ce se vor manifesta cu o deosebită complexitate în toate domeniile vieţii economico-sociale. Evident, domeniul juridic nu va fi ocolit de schimbări inerente, profesioniştii dreptului fiind nevoiţi să facă faţă unor noi realităţi, manifestate prin competenţe, instituţii şi intrumente juridice sui-generis.

Contextul internaţional în care România aderă la Uniunea Europeană va pune la grea încercare capacitatea juriştilor români de a se perfecţiona rapid în lucrul cu instrumentele juridice comunitare, în scopul unei cât mai avantajoase invocări a prevederilor europene în faţa instanţelor naţionale. Juristul român va fi solicitat mai ales sub aspectul volumului de informaţie ce trebuie transpus în practica zilnică, mai ales în contextul în care intrarea în vigoare a Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa, la un moment ulterior, va aduce alte modificări şi va institui noi mecanisme şi acte juridice de care trebuie să se ţină seama.

1.Actele juridice europene în virtutea dreptului comunitar pozitiv

Regulamentul
Directiva
Decizia
Recomandări şi Avize
Alte acte prevăzute de legislaţia comunitară
Soft law

2.Actele juridice comunitare în lumina Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa

Marele merit al Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa este acela de a fi creat un instrument de lucru unic pentru toţi actorii scenei comunitare, acesta înlocuind, de la momentul în care va intra în vigoare, toate tratatele anterioare şi devenind o resursă esenţială şi uşor accesibilă. În dorinţa de a pune bazele unei Europe cât mai apropiate de cetăţenii săi, autorii tratatului constituţional au conceput un cadru legal mult simplificat, realizând, pentru prima dată într-un izvor scris, o ierarhizare a actelor juridice comunitare. Astfel, de la un numar de 15 instrumente normative s-a ajuns la 6, acestea fiind clasificate în trei categorii: acte legislative, acte nelegislative şi acte fără forţă juridcă obligatorie. [...]

Concluzii:

În ciuda pesimismului cu care unii analişti privesc noul Tratat Constituţional, rolul acestuia nu poate fi negat, cel puţin sub aspectul unificării prevederilor comunitare într-un act unic şi sub cel al simplificării lucrului cu instrumentele juridice; el stabileşte cadrul juridic şi instituţional necesar iniţierii ultimei etape a procesului de integrare europeană, proces declanşat cu mai bine de 50 de ani în urmă. Noul Tratat instituind o Constituţie pentru Europa va soluţiona o gamă largă de probleme, fiind, fără îndoială, un pas înainte în direcţia reaşezării construcţiei europene pe baze noi, capabile să asigure atingerea scopului final al procesului de integrare, reprezentat de uniunea politică a tuturor statelor europene.

Textul integral al articolului poate fi citit de membrii Asociatiei e-F.Cons aici .

Bîrlog Dragoş
Consilier pentru
integrare europeana

Bucureşti, 2005